Articol de Maria Isabela Gheorghe şi Bianca Becheanu, studente în anul III la Specializarea Jurnalism

Ce anume “o produce” pe Europa și ce produce Europa? Care este rolul și semnificația geniului? Cum a evoluat și funcționează Europa? Acestea au fost câteva dintre întrebările dezbătute de Horia-Roman Patapievici, în cadrul conferinței „Geniul Europei”. Prelegerea, moderată de scriitorul și profesorul Mircea Mihăieș, face parte din seria „Conferințele UVT” și a avut loc pe 8 aprilie, începând cu ora 18:00, în Aula Magna.

Scriitor, eseist, filosof, fizician, Horia-Roman Patapievici a aboslvit Facultatea de Fizică a Universității din București, în 1981 și obținut, ulterior, o diplomă de masterat pe baza unui studiu despre lasere.  În 1992, a debutat ca eseist în Revista Contrapunct, iar de atunci a avut contribuții diferite de tip editorial, în Revista 22, Dilema, Vatra și Evenimentul Zilei. A fost producător TV a realizat două emisiuni pentru TVR Cultural: „Idei în libertate” și  „Înapoi la argument”. Totodată, este membru al „Uniunii Scriitorilor din România”, membru fondator al Grupului de cercetare  „Fundamentele Modernității Europene” și al  „Societății Academice Române”. Nu în ultimul rând, în anul 2012, a devenit membru de onoare al comunității UVT, fiindu-i acordat titlul de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum.

Horia-Roman Patapievici a început prelegerea prin definirea geniului și a spațiului european: „Am folosit cuvântul «geniu» dinadins. «Geniu» în limba română vine dintr-un cuvânt latinesc «genius», care se traduce prin «divinități literare», care protejau o persoană, o colectivitate, o cetate”. Astfel, titlul prelegerii se traduce prin „divinitate care protejează civilizația Europei”. Conform afirmațiilor dlui Patapievici, „timpul și inovațiile sunt principalele evenimente care stau la baza creării și evoluției unei civilizații europene”. În același timp, acesta arată că evoluția civilizației reprizintă „o epocă de afirmare și de creativitate remarcabilă”, iar „secretul progresării unui stat nu aparține unei singure persoane, ci reprezintă o multitudine de creații, care aparțin mai multor state”. Pentru a descrie Europa, filosoful apelează la o interpretare științifică, care include citate ale unor filosofi chinezi, japonezi, dar și francezi. De asemenea, se raportează la Europa printr-o analiză comparativă, cu religia, faptele istorice și tradițiile din civilizația chineză. În urma unei reprezentări grafice prin care explică raportul de secundaritate, vorbitorul a concluzionat că „Europa se deosebește de ceilalți pentru că are un tip de civilizație diferită.”

Prezența lui Horia-Roman Patapievici în spațiul UVT a stârnit curiozitate și admirație, iar Aula Magna s-a arătat cu greu încăpătoare pentru profesorii și studenții prezenți la eveniment.