Articol de Melisa Mihăiţă, studentă în anul III la Specializarea Jurnalism

Cea de-a treia conferinţă realizată de specialişti în psihologie, „Fake Psy” sau „Cum se răspândesc informațiile false în social media?”, a avut loc în data de 26 martie, în sala A11 din UVT. Evenimentul a fost moderat de către prof. univ. dr. Delia Vîrgă şi susţinut de către conf. univ. dr. Gabriela Grosseck, lect. dr. Ramona Bran și lect. dr. Andrei Rusu.

În cadrul conferinţei au fost definite informaţiile false din domeniul mass-media, dar şi din cel al psihologiei, tipologia acestora şi modul în care se propagă. Cine stă în spatele acestor informaţii şi cu ce interese? Care sunt cauzele care duc la crearea informaţiilor false şi de ce afectează publicul? Cum să ne dăm seama că o ştire este falsă şi cum o putem evita sau combate? Acestea au fost doar câteva dintre întrebările abordate pe parcursul evenimentului.

„Există foarte multe instrumente tehnologice menite să verifice conţinutul unei ştiri. Google, Facebook, chiar şi Wikipedia au diferite extensii, mici aplicaţii, care se instaleză în scopul de a analiza un conţinut, dacă este adevarat sau fals. Există pachete destinate jurnaliştilor şi nu numai, precum IntelTechniques.”, a transmis conf. univ.dr. Gabriela Grosseck.

Una dintre întrebările controversate propuse în cadrul conferinţei  a fost: „Care sunt beneficiile unei ştiri false?”. „Pot fi beneficii financiare, adică site-uri de ştiri false care atrag vizualizări. Asta înseamnă cât mai mulţi bani din publicitate. Pot fi beneficii politice: încercarea de a manipula opinia votanţilor.  Există şi alte beneficii persuasive, precum încercarea de a direcţiona sau de a împinge oamenii spre o idee sau alta, de exemplu în dezbaterea pro sau contra vaccinare.”, a răspuns lect.dr. Andrei Rusu.

La finalul conferinţei, cea mai bună întrebare a fost premiată cu un tricou cu inscripţia reprezentativă a evenimentului „Fake Psy”.