Articol scris de Melisa Mihăiță, studentă în anul III la Specializarea Jurnalism

Conferința „Bullying-ul,  un pericol real”, adresată părinților, cadrelor didactice și specialiștilor care lucrează alături de copii, s-a desfăşurat în 5 noiembrie 2018, de la ora 18, în Aula Magna UVT. Evenimentul a fost organizat de către Academia Mămicilor din Timișoara în parteneriat cu Departamentul de Asistență Socială (UVT) și Asociația Inițiativă în Educație. Conferinţa a fost susţinută de dna. psih. Laura Jacan. Au participat peste 300 de persoane. Intarerea a fost gratis.

Subiectul esenţial al acestei conferinţe a fost bullying-ul, fenomen ce reprezintă un comportament ostil de respingere, de umilire a cuiva. Bullying-ul este des întâlnit în rândul copiilor și mai ales în școli. În cadrul conferinţei s-au discutat cauzele bullying-ului, efectele pe termen scurt şi lung asupra copiilor, tehnici de prevenţie, de evitare ale acestui fenomen, precum şi miturile despre victime. A fost prezentat un filmuleţ referitor la urmările acestui act, care pot duce în cele mai multe cazuri la suicid.

„Copiii nu se nasc răi. Răutatea, violenţa, agresivitatea, toate se formează de-a lungul experienţei de viaţă. Copiii se oglindesc în părinţi. Fie că văd comportamentele acestea şi le urmează, fie că le lipseşte ceva. Copilul care agresează un alt copil are o suferinţă cel puţin la fel de mare ca victima. Deoarece un copil fericit, conectat cu părinţii lui, nu o să vină niciodată să lovească un alt copil, pentru că nu are nevoie. Din punctul meu de vedere, accentul nu ar trebui să se pună pe victime. Bullying-ul adresat unui copil determină în acel copil dorinţa ca el să perpetueze acel comportament” a declarat dna. psih. Laura Jacan.

La final publicul a avut ocazia să primească o adeverinţă de participare şi să adreseze întrebări. „Cum ar trebui să reacţioneze copiii victime în momentul în care se întâmplă acţiunea?”, a întrebat unul dintre părinți. „În primul rând în momentul în care se simte supus unei agresiuni de orice fel, copilul trebuie să spună. Trebuie să caute sprijinul unui adult. Să nu simtă frica, că dacă ar face treaba aceasta, lucrurile s-ar putea ambala şi mai mult. Când zic adult mă refer la educator, profesor, diriginte, părinte. Al doilea lucru pe care copilul ar putea să-l facă este să evite pe cât posibil contactul cu  agresorul. Copilul trebuie să se retragă în zone vizibile. Locurile pe care copiii trebuie să le evite sunt vestiarele, băile, holuri în care nu au acces foarte multe persoane, locuri izolate. Să caute să fie înconjuraţi de câţi mai mulţi copii sau adulţi. Se consideră un mit faptul că dacă pleci dintr-un conflict eşti slab. Tocmai de aici vin foarte multe dintre ripostele agresive ale noastre, ale tuturor”, a susţinut dna. psih. Laura Jacan.